De ce este dificil să reziști seducției alimentelor?
Creierul uman este o structură complexă care a evoluat de-a lungul a mii de ani. Comparativ cu evoluția industrială din ultimele două secole, creierul nostru nu s-a schimbat foarte mult.
Există o parte specifică a creierului care se numește centru de recompense. Scopul său principal este de a susține un comportament benefic pentru supraviețuire și bunăstare, oferindu-ne plăcere și fâcându-ne să ne simțim bine. Ori de câte ori facem ceva benefic pentru supraviețuirea noastră, creierul nostru produce sentimentul de plăcere pentru a se asigura că repetăm acțiunea benefică și că astfel acționăm într-un mod care să ne asigure supraviețuirea.
Partea creierului uman responsabilă pentru crearea acestor senzații, s-a dezvoltat în urmă cu mii de ani într-un stadiu timpuriu al omenirii. Mâncarea era limitată, iar înfometarea era o amenințare reală pentru rasa umană. Pentru a se asigura că orice ființă umană care trăia în acea perioadă de timp avea o șansă reală de supraviețuire, natura a oferit umanității o legătură între hrană și plăcere.
Creierul nostru nu este capabil să detecteze nivelul tuturor tipurilor de nutrienți existenți în alimente în timp ce le consumăm. Cu toate acestea, creierul nostru este programat să folosească trei ingrediente ca indicatori indirecți pentru conținutul hrănitor al alimentelor pe care le consumăm - și, în schimb, prezența acestora pe papilele noastre gustative este răsplătită cu o senzație de plăcere. Aceste trei ingrediente specifice sunt: sarea, grăsimile și zahărul.
Zahăr, sare și grăsimi
În natură, existența acestor trei ingrediente este destul de rară. Chiar și fructele dulci au doar un conținut moderat de zahăr în comparație cu o bomboană sau o prăjitură. Doar puține surse de hrană conțin niveluri ridicate de sare, cum ar fi algele marine. Chiar și conținutul de grăsimi din avocado - fructul care se numește și „untul junglei” - nu conține mai mult de aproximativ 22% (în comparație cu untul din laptele de vacă, care conține, în medie, 80% grăsime sau uleiurile rafinate vegetale care conțin până la 100% grăsime pură).
Ori de câte ori unul dintre strămoșii noștri vechi de mii de consuma hrană care conținea substanțe nutritive necesare organismului, alături de cantități reduse de sare, grăsimi sau zahăr, centrul de recompensă din creier se activa și transmitea sentimentul de plăcere și fericire către organism. Acest lucru se întâmpla pentru a ne asigura că strămoșii noștri continuau să mănânce - și că reveneau la această hrană următoarea dată când era disponibilă.
Dezvoltat cu mult timp în urmă, acest mecanism a rămas neschimbat - și încă funcționează în cazul nostru și în prezent. De fapt, este același mecanism care se declanșează în cazul consumului de substanțe stupefiante, cum ar fi cocaina: acestea activează centrul de recompense al creierului.
În ultimele două secole, oamenii au perfecționat procesele industriale și, în prezent, putem găsi cu ușurință versiuni rafinate de zahăr pur (cuburi de zahăr sau sirop), grăsimi pure (uleiuri vegetale, unt sau untură) și sare (sare obișnuită de masă). Am început să fabricăm și să consumăm produse alimentare cu conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi, deși creierul nostru este încă programat să se conecteze la un mediu în care astfel de alimente sunt rare.
Alimente menite să te ademenească
În zilele noastre, suntem expuși în mod continuu la produse alimentare care declanșează intens centrul nostru de recompense, deoarece conțin cantități mari de grăsimi, sare sau zahăr.
Produsele care conțin combinații de concentrații mari de sare, zahăr și grăsimi în același timp, sunt deosebit de stimulante pentru creierul nostru. Unele combinații sunt atât de tentante încât, odată ce începem să mâncăm, ne este greu să ne oprim. Câteva exemple de alimente care declanșează în mod special centrul de recompense sunt:
- Ciocolată (grăsimi și zahăr)
- Chipsuri din cartofi (grăsimi, sare și zahăr)
- Ketchup și alte sosuri procesate industrial (zahăr și sare), în special tentante atunci când sunt combinate cu un hamburger (zahăr, sare și grăsimi)
- Cartofi prăjiți cu ketchup (sare, zahăr și grăsimi)
- Nuci prăjite (inclusiv fistic, migdale, alune, caju) și sărate (grăsimi și sare)
- Nuci prăjite (inclusiv fistic, migdale, alune, caju), sărate și glazurate cu ciocolată (sare, zahăr și grăsimi)
- Torturi și biscuiți (sare, zahăr și grăsimi)
- Inghețată (zahăr și grăsimi)
Ca urmare a structurii creierului nostru, care este programat să ne salveze de la înfometare, este ușor să fim păcăliți să consumăm alimente care să ofere plăcere în loc de nutrienți sănătoși.
Ce poți face pentru a nu cădea pradă tentației alimentelor nesănătoase?
- Nu lăsa să treacă un interval mare de timp fără să mânânci, evitând astfel apariția diferitelor pofte. O perioadă mai mare fără hrană va face creierul să te îndrume direct către alimentele pe care centrul de recompense le consideră cele mai indicate pentru supraviețuire (bogate în sare, zahăr și grăsimi). În schimb, asigură-te că ai la îndemână gustări care să îți mențină nivelul de zahăr din sânge echilibrat și stabil, cum ar fi Supa Natural Balance sau Shake-ul Natural Balance.
- Consumă alimente naturale mai puțin procesate și care nu sunt îmbogățite cu sare, zahăr sau grăsimi.
- Nu păstra în casă alimente cu conținut ridicat de sare, zahăr sau grăsimi.
- Reține că sarea, zahărul și grăsimile adăugate în alimente pot declanșa centrul de recompense. Ține cont de aceste trei substanțe următoarea dată când mergi la cumpărături - astfel vei face alegeri mai bune în achiziția alimentelor.
Dar, cel mai important, nu te lăsa păcălită de gândul că „vei mânca doar unul”. După cum ai aflat din articolul de mai sus, creierul tău te va determina să vrei să consumi mai multe.
Referințe:
1. JE McCutcheon. The role of dopamine in the pursuit of nutritional value. Physiol Behav, [Epub ahead of print], May 2015
2. U Toepl, MM Murray. Human gustation: when the brain has taste. Curr Biol, 4; 25(9), May 2015
3. DJ Lisle, A Goldhamer. The pleasure Trap: Mastering the Hidden Force that Undermines Health & Happiness. Healthy Living Publications, 2006.
4. ND Bernard. Breaking the Food Seduction: The Hidden Reasons Behind Food Cravings. Griffin, 2004
5. JA Corsica, L Pelchat. Food addiction: true or false? Curr Opin Gastroenterol, 26(2): 165-169, March 2010
6. AA Miguel, SC Woods, M Pelchat, PS Grigson, E Stice, S Farooqui, CS Khoo, RD Mattes, GK Beauchamp. Food reward system: current perspectives and future research needs. Nutr Rev; 73(5): 296- 307, May 2015
