Durata de viață: cum să trăiești o viață lungă și sănătoasă
Publicat: 29.07.2024 | Autor: Dr. Brendan Egan PhD, profesor asociat de fiziologie a sportului și exercițiilor fizice la Dublin City University
Progresele în ceea ce privește nivelul de trai și medicina modernă înseamnă că trăim o viață din ce în ce mai lungă. Dar, în același timp, aspecte precum un stil de viață mai sedentar și alegeri alimentare necorespunzătoare înseamnă că acești ultimi ani nu pot fi petrecuți într-o stare bună de sănătate - ca urmare, 8 din 10 adulți în vârstă din întreaga lume trăiesc cu boli cronice. Află de ce este importantă starea ta de sănătate și câteva dintre măsurile pe care le poți lua pentru a o prelungi pe a ta - pentru a trăi nu doar o viață lungă, ci și pentru a fi sănătos și activ la bătrânețe.
O populație îmbătrânită
În ultimele decenii s-a discutat mult despre schimbările demografice denumite „îmbătrânirea populației”, cu referire la proporția tot mai mare de adulți în vârstă din societate. În prezent, numărul persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste depășește numărul copiilor sub 5 ani, iar până în jurul anului 2050, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste va crește cu până la 25% și va depăși numărul celor în vârstă de 25 de ani și mai tineri. Această schimbare demografică se datorează în principal scăderii ratei natalității și prelungirii speranței de viață.
While living longer intuitively seems to be a good thing, if these extra years are lived in poor health, there are obvious negative impacts on the individual’s quality of life, as well as broader societal impacts including increased demand for healthcare services, pension systems, and geriatric care.
While living longer intuitively seems to be a good thing, if these extra years are lived in poor health, there are obvious negative impacts on the individual’s quality of life, as well as broader societal impacts including increased demand for healthcare services, pension systems, and geriatric care.
Perioada de sănătate vs. durata de viață
În mod ideal, ar trebui să urmărim prelungirea perioadei de sănătate în paralel cu prelungirea duratei de viață. Durata de viață sănătoasă este definită în sens larg ca perioada de viață petrecută în stare bună de sănătate, fără bolile cronice și dizabilitățile cauzate de îmbătrânire. În cultura populară, această distincție între durata de viață sănătoasă și durata de viață este acum adesea prezentată ca o dorință de „a adăuga viață anilor noștri, mai degrabă decât ani vieții noastre”.
O realitate nefericită este că mulți adulți în vârstă trăiesc cu o boală cronică, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul, artrita și demența, printre altele. Estimările variază de la o țară la alta, dar, de obicei, 8 din 10 adulți în vârstă trăiesc cu cel puțin una dintre aceste afecțiuni și până la jumătate dintre aceștia trăiesc cu două sau mai multe.
Conceptul de îmbătrânire sănătoasă
În consecință, promovarea îmbătrânirii sănătoase a devenit un obiectiv major al cercetării, practicii și politicilor din întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății definește îmbătrânirea sănătoasă ca fiind procesul de dezvoltare și menținere a capacității funcționale care permite starea de bine la o vârstă înaintată. Cu alte cuvinte, îmbătrânirea în condiții bune de sănătate este un proces care durează toată viața și care începe devreme în viață.
O definiție practică și dinamică a sănătății include, de asemenea, capacitatea unei persoane de a se adapta și de a se autogestiona în fața provocărilor sociale, fizice și emoționale și pune accentul pe modul în care persoanele își pot menține calitatea vieții în ciuda problemelor de sănătate, recunoscând punctele forte și capacitățile celor care trăiesc cu afecțiuni cronice.
Influența stilului de viață asupra îmbătrânirii sănătoase
Există puține îndoieli cu privire la importanța alegerii stilului de viață în prevenirea bolilor cronice și sprijinirea îmbătrânirii sănătoase. Multe boli cronice legate de stilul de viață pot fi prevenite sau, cel puțin, debutul lor poate fi întârziat (adică prelungirea duratei de sănătate) prin bune practici legate de alimentație, activitate fizică, somn, gestionarea stresului și relații sociale. Aceste practici pot fi considerate atât cele care sprijină îmbătrânirea sănătoasă încă din primii ani de viață, cât și cele care pot fi modificate mai târziu în viață pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale adultului în vârstă.
Obiceiuri alimentare pentru susținerea îmbătrânirii sănătoase
Modelele alimentare pot varia de la o regiune la alta și pare să existe multe controverse în discuțiile publice despre alimentație. Cu toate acestea, în general, majoritatea autorităților sunt de acord că un model alimentar care include o varietate de legume, fructe, cereale integrale, lactate, fructe de mare, carne de pasăre, carne, ouă, nuci și semințe și care limitează carnea procesată și zaharurile adăugate este asociat cu o stare bună de sănătate.
Sfaturile dietetice pentru adulții în vârstă tind să se concentreze pe aportul de proteine, având în vedere modelele stabilite care leagă aportul inadecvat de proteine și o scădere a sănătății musculare odată cu înaintarea în vârstă. În consecință, cantitatea zilnică de proteine recomandată adulților în vârstă este de 1,2 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală, ceea ce este cu 50% mai mult decât doza zilnică recomandată (RDA) sau valorile dietetice de referință (DRV) pentru adultul mediu.
Un nou domeniu de interes este rolul fibrelor alimentare în atenuarea declinului sănătății musculare odată cu înaintarea în vârstă. De fapt, independent de participarea la activități fizice sau de un aport mai mare de proteine alimentare, un aport zilnic de fibre de aproape 30 de grame este asociat cu o masă și o funcție musculară mai ridicate la adulții în vârstă.
Obiceiuri de activitate fizică pentru a susține îmbătrânirea sănătoasă
Orientările privind activitatea fizică sugerează cel puțin 150 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată pe parcursul săptămânii (sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate viguroasă sau o combinație echivalentă a acestora) și activități de întărire musculară care implică grupele musculare majore în cel puțin două zile pe săptămână. De asemenea, se pune accentul pe mișcarea de-a lungul zilei, astfel încât să se evite perioadele lungi de ședere.
La persoanele în vârstă, accentul pentru activitatea fizică se pune foarte mult pe antrenamentul de forță, ca mijloc de încetinire a ritmului de pierdere a masei musculare și a funcțiilor care apare odată cu înaintarea în vârstă, contribuind în același timp la reducerea riscului de cădere și a rezultatelor negative asociate în acest grup de vârstă.
Importanța atât a aptitudinii aerobice, cât și a forței este evidențiată de faptul că aproape fiecare măsură a aptitudinii fizice (de exemplu, aptitudinea aerobică, forța de prindere a mâinilor, forța de apăsare a picioarelor sau a pieptului, viteza de mers, testul de ridicare pe scaun) are o relație inversă cu riscul de deces. Cu alte cuvinte, o condiție fizică mai bună în orice aspect al condiției fizice este asociată cu un risc redus de deces, comparativ cu o condiție fizică mai slabă.
Adăugăm viață anilor noștri
Extinderea duratei de sănătate este un obiectiv ambițios, dar realizabil, pe care îl putem urmări cu toții. Bunele practici în ceea ce privește alimentația și activitatea fizică sunt esențiale pentru acest obiectiv, dar sunt susținute de o abordare holistică care include un somn bun, gestionarea stresului și relațiile sociale, evoluând în același timp în funcție de nevoile în schimbare de-a lungul vieții pentru a sprijini îmbătrânirea sănătoasă.
Referințe
• Bauer UE, Briss PA, Goodman RA, Bowman BA. Prevention of chronic disease in the 21st century: elimination of the leading preventable causes of premature death and disability in the USA. Lancet. 2014;384(9937):45-52. doi:10.1016/S0140-6736(14)60648-6
• Brito LB, Ricardo DR, Araújo DS, Ramos PS, Myers J, Araújo CG. Ability to sit and rise from the floor as a predictor of all-cause mortality. Eur J Prev Cardiol. 2014;21(7):892-898. doi:10.1177/2047487312471759
• Cruz-Jentoft AJ, Bahat G, Bauer J, et al. Sarcopenia: revised European consensus on definition and diagnosis. Age Ageing. 2019;48(1):16-31. doi:10.1093/ageing/afy169
• Deutz NE, Bauer JM, Barazzoni R, et al. Protein intake and exercise for optimal muscle function with aging: recommendations from the ESPEN Expert Group. Clin Nutr. 2014;33(6):929-936. doi:10.1016/j.clnu.2014.04.007
• European Commission Health Promotion and Disease Prevention Knowledge Gateway (2021) Physical activity recommendations for adults (18-64 years old) as described by health-related organisations. url: https://knowledge4policy.ec.europa.eu/health-promotion-knowledge-gateway/physical-activity-sedentary-behaviour-table-2b_en
• Frampton J, Murphy KG, Frost G, Chambers ES. Higher dietary fibre intake is associated with increased skeletal muscle mass and strength in adults aged 40 years and older. J Cachexia Sarcopenia Muscle. 2021;12(6):2134-2144. doi:10.1002/jcsm.12820
• Huber M, Knottnerus JA, Green L, et al. How should we define health? BMJ. 2011;343:d4163. doi:10.1136/bmj.d4163
• Kaeberlein M. How healthy is the healthspan concept?. Geroscience. 2018;40(4):361-364. doi:10.1007/s11357-018-0036-9
• Katz DL, Frates EP, Bonnet JP, Gupta SK, Vartiainen E, Carmona RH. Lifestyle as Medicine: The Case for a True Health Initiative. Am J Health Promot. 2018;32(6):1452-1458. doi:10.1177/0890117117705949
• Katz DL, Meller S. Can we say what diet is best for health?. Annu Rev Public Health. 2014;35:83-103. doi:10.1146/annurev-publhealth-032013-182351
• Kokkinos P, Faselis C, Samuel IBH, et al. Cardiorespiratory Fitness and Mortality Risk Across the Spectra of Age, Race, and Sex. J Am Coll Cardiol. 2022;80(6):598-609. doi:10.1016/j.jacc.2022.05.031
• Michel JP, Sadana R. "Healthy Aging" Concepts and Measures. J Am Med Dir Assoc. 2017;18(6):460-464. doi:10.1016/j.jamda.2017.03.008
• Montiel-Rojas D, Nilsson A, Santoro A, et al. Dietary Fibre May Mitigate Sarcopenia Risk: Findings from the NU-AGE Cohort of Older European Adults. Nutrients. 2020;12(4):1075. doi:10.3390/nu12041075
• Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD)/European Union (2022), Health at a Glance: Europe 2022: State of Health in the EU Cycle. OECD Publishing, Paris. doi: 10.1787/507433b0-en
• Ruiz JR, Sui X, Lobelo F, et al. Association between muscular strength and mortality in men: prospective cohort study. BMJ. 2008;337(7661):a439. doi:10.1136/bmj.a439
• Studenski S, Perera S, Patel K, et al. Gait speed and survival in older adults. JAMA. 2011;305(1):50-58. doi:10.1001/jama.2010.1923
• World Health Organisation (2022) Fact sheet: Ageing and health. url: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/ageing-and-health