DE CE MĂNÂNC chiar şi atunci când nu îmi este foame?

Datorită comportamentelor cerebrale create în anumite momente ale evoluţiei noastre ca specie, suntem predispuşi să consumăm alimente bogate în calorii – chiar şi atunci când nu ne este foame. Pentru strămoşii noştri care locuiau în peşteră, sursele de hrană bogate în calorii reprezentau o alegere foarte bună. În zilele noastre, alimentele sunt mai apetisante, mai accesibile sau mai ieftine ca niciodată, dar au o valoare nutritivă scăzută. Stilul nostru de viaţă modern şi alegerile alimentare pe care le facem joacă un rol esenţial în supraalimentare şi în epidemia de obezitate cu care ne confruntăm. Cauza ar putea fi faptul că mâncarea a devenit mult mai bună, mult mai savuroasă, hiperpalatabilă.

Ce înseamnă de fapt hyperpalatability”?

Hyper se traduce prin îmbogăţit şi palatable înseamnă apetisant; termenul  se foloseşte pentru alimente sau băuturi super delicioase, care îţi încântă simţurile. Papilele noastre gustative sunt dotate cu receptori de gust ce trimit impulsuri către creier, pe care acesta le transformă în arome, cum ar fi: sărat, acru, dulce, amar şi umami.

Alimentele super delicioase (hyperpalatable food) sunt bogate în calorii şi concepute pentru a ne seduce simţurile, dar nu oferă prea multă valoare nutritivă. De cele mai multe ori, gustul este atât de tentant, încât capacitatea noastră de a refuza este suprimată, fiindu-ne greu să ne oprim din mâncat.

De ce este important gustul?

Gustul este important pentru că atunci când aroma este plăcută, suntem încurajaţi să mâncăm – şi cu toţii avem nevoie de mâncare pentru a supravieţui. În plus, aversiunea gustativă ne poate semnala existenţa unor nutrienţi şi alimente toxice, care ar putea să aibă efecte neplăcute asupra sistemului nostru digestiv.

Gustul este un concept mai complex decât ceea ce percep papilele noastre gustative. Ştiai că simţurile noastre sunt conectate cu comportamentul cognitiv? Cercetările au confirmat că combinaţia stimulilor olfactivi (miros) şi gustativi (gust) ne îmbogăţeşte experienţa gustului. Mirosul joacă un rol predominant în percepţia aromei. Acesta este motivul pentru care aroma prăjiturilor proaspăt scoase din cuptor ne stârneşte apetitul şi ne face să salivăm. Uneori, doar simpla amintire a mirosului este suficientă pentru a ne face poftă.

 

Alegerile alimentare sunt afectate de savoarea gustului?

Da! Alegerile noastre alimentare se bazează pe doi factori cheie: preferinţă (gust delicios, palatabilitate) şi memorie (cum ne face să ne simţim). Palatabilitatea ne influenţează comportamentul şi obiceiurile alimentare. În plus, joacă un rol important în reglarea aportului alimentar. 

O teorie larg acceptată spune că oamenii sunt programaţi” să aleagă alimente cu concentraţie calorică mare. Palatabilitatea îşi are originea în evoluţie. Chiar şi strămoşii noştri care cutreierau pădurile se bazau pe gust pentru a supravieţui când rezervele de hrană erau limitate. În zilele noastre, alimentele bogate în calorii sunt ieftine şi uşor accesibile, fiind mai dificil să rezistăm nevoii de a alege alimente super delicioase (hyperpalatable food), neglijând astfel opţiunile cu conţinut mai mare de nutrienţi.

Care este problema cu mâncarea hiperpalatabilă (super savuroasă)?

Mâncarea super savuroasă are de cele mai multe ori un conţinut scăzut de nutrienţi, proteine şi fibre. În acelaşi timp, este irezistibil de delicioasă – şi aceasta este problema. Mâncarea hiperpalatabilă combină ingrediente care induc aroma – bogate în calorii, grăsimi, zahăr şi sare – este concepută pentru a-ţi stârni apetitul şi pentru a-ţi dori să mănânci mai mult, dar are o valoare nutritivă scăzută. 

Când mâncarea este super delicioasă, creierul nostru primeşte semnalul că suntem recompensaţi şi aceasta ne determină să mâncăm mai mult – chiar dacă nu ne mai este foame. Gustăm alimentul, ne place şi ne dorim mai mult. Astfel putem consuma alimente în exces, dobândind comportamente alimentare nesănătoase şi crescând riscul de a dezvolta afecţiuni asociate obezităţii.

Adevărat, cu toţii avem nevoie de mâncare pentru a supravieţui. Dar pentru a ajuta organismul să se menţină sănătos, trebuie să îl alimentăm cu o cantitate suficientă de calorii/energie, vitamine, minerale, proteine şi alţi nutrienţi importanţi. În mod ideal, alegerile alimentare nu ar trebui să fie făcute doar din punctul de vedere al gustului.

 

Care sunt unele dintre alimentele hiperpalatabile (super savuroase)?

Caracterul savoros al alimentelor se datorează grupării unor arome specifice: grăsime, zahăr şi sare. Combinaţiile de ingrediente (care în mod normal nu apar spontan) oferă o experienţă aromată delicioasă şi atât de tentantă încât se poate transforma într-un obicei nesănătos. Pentru a evita alimentele hiperpalatabile, evitaţi următoarele combinaţii de arome:

Grăsime şi sare: şuncă, burger şi pizza

Grăsime şi zahăr: prăjituri şi dulciuri

Carbohidraţi şi sare: covrigei, chips-uri şi cartofi prăjiţi

Ce putem face pentru a evita riscurile pe care mâncarea hiperpalatabilă le are asupra sănătăţii?

Atunci când stilul nostru de viaţă modern ne lasă prea puţin timp pentru a ne bucura de mese consistente, sănătoase, ce putem face pentru a mânca mai puţine alimente care, deşi sunt delicioase, sunt nesănătoase?

  • Adoptă un stil moderat. Nu uita, mâncarea nu este inamicul nostru.
  • Consumă 80-90% alimente integrale, bogate în nutrienţi care îţi vor hrăni organismul. Lasă 10-20% pentru mici gustări delicioase care îţi vor hrăni sufletul.
  • Găteşte-ţi singur mesele, pentru a înţelege mai bine ceea ce mănânci.
  • Obişnuieşte-te să verifici informaţiile nutriţionale de pe etichetele alimentelor, pentru a fi conştient de nutrienţii şi caloriile pe care le vei mânca.
  • Acordă atenţie grupurilor de ingrediente ca: grăsimi şi sare, grăsimi şi zahăr,zahăr şi sare – ce se regăsesc în alimentele hiperpalatabile.
  • Evită mâncarea servită la bufet! Stimularea vizuală sporeşte apetitul, stomacul îşi va dori tot ceea ce vedem, deci cu cât este mai mare diversitatea alimentelor, cu atât creşte şi riscul de a mânca mai mult decât este necesat.

REFERINȚE:
Yamamoto, T. (2018, October). Central mechanisms of taste: Cognition, emotion and taste-elicited behaviors. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1882761608000549 

Spence, Charles. (2015, November 4). Just how much of what we taste derives from the sense of smell? https://flavourjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13411-015-0040-2